Cum să vă apărați împotriva furnizorilor de licențe frauduloase (2/2)

Am discutat mai sus despre importanța reducerii la minimum a riscurilor asociate cu performanțele defectuoase atunci când se achiziționează software. Acum știți, de asemenea, cum să evaluați documentația. Acum să vedem care sunt cele mai mari practici defectuoase pe care le puteți întâlni la unii furnizori?

Din punctul nostru de vedere, unul dintre cele mai mari riscuri în achiziționarea de licențe software este atunci când un furnizor nu este în măsură să demonstreze conformitatea cu cerințele de transferabilitate a licențelor. Cerințele pentru transferabilitatea licențelor pot fi găsite în ultimul nostru articol aici. Există entități pe piață care nu reușesc să respecte obligațiile de informare și documentare, ceea ce crește riscul de performanță defectuoasă.

Dacă un potențial furnizor nu este în măsură să furnizeze o documentație completă și transparentă privind transferabilitatea licențelor, ar fi trebuit să vă apară în cap un semn roșu de exclamare. 

Din perspectiva achizițiilor, situația este similară. Întrucât neprezentarea unei documentații corespunzătoare constituie o prestație defectuoasă, este frecvent ca documentația furnizată de unii furnizori să fie evaluată corect de către autoritatea contractantă ca fiind insuficientă, ceea ce duce la excluderea acestor participanți sau la neîncheierea unui contract de furnizare. Ca exemplu, cităm mai multe proceduri de achiziții publice în care prestația furnizorului cu cel mai mic preț de ofertă a fost evaluată ca neîndeplinind condițiile unei prestații corespunzătoare - de exemplu, contractul public de furnizare a produsului Office pentru bazinul râului Odra, contractul public al regiunii Vysočina sau contractul public al orașului Žďár nad Sázavou, în care majoritatea participanților au fost excluși din contractul public.

În cadrul achizițiilor publice, întâlnim cel mai adesea situații în care furnizorii prezintă documente parțiale privind originea licențelor și, de exemplu, declarația primului cumpărător, dar numai la cererea specifică a autorității contractante, ceea ce, la rândul său, impune cerințe ridicate în ceea ce privește expertiza autorității contractante în acest domeniu. De cele mai multe ori, identificarea completă a tuturor titularilor intermediari de licențe lipsește cu desăvârșire (adică nu există nicio dovadă că furnizorul a achiziționat licența transferată de la persoana care era titularul de drept al licenței transferate). Documentarea lanțului complet al titularilor intermediari de licență, de la primul cesionar până la utilizatorul final, este crucială, deoarece transferul de licențe implică transferul contractului de licență însuși de la primul cesionar. În măsura în care nimeni nu poate transfera altcuiva mai multe drepturi decât cele pe care le are, nu este posibil să se dovedească faptul că licența care a fost acordată de către autorul software-ului primului achizitor a fost transferată noului achizitor în absența unei serii continue de cedenți. Cele două scenarii cele mai frecvente sunt:

• Doar identificarea cesionarului inițial este documentată, incluzând adesea o declarație a cesionarului inițial. Nu este furnizată nicio altă documentație.

• Este furnizată identificarea primului achizitor, a furnizorului și a distribuitorului anterior al furnizorului, inclusiv documentația care documentează transferul între aceștia, fără nicio dovadă a legăturii dintre achizitorul inițial și distribuitori - de exemplu, un contract de cumpărare a licențelor, o confirmare a transferului de licențe între primul achizitor și cumpărătorul licențelor.

În ambele cazuri descrise mai sus, nu se poate concluziona că documentația de transfer este incompletă și, prin urmare, nu sunt demonstrate condițiile de transferabilitate a licențelor.